Sistemul educaţional japonez

(vă anunţ că acest articol nu îmi aparţine, ceea ce îmi aparţine este o traducere şi adaptare pe care o puteţi admira mai jos, pe scurt, e un sistem foarte bine pus la punct… şi chiar invidiez elevii japonezi…)

Sistemul Şcolar

Sistemul educaţional japonez a fost reformat după cel de-al II-lea Război Mondial. Vechiul sistem 6-5-3-3 a fost schimbat cu sistemul 6-3-3-4 (6 ani de şcoală primară/elementară, 3 ani de juniorat (pre liceu), 3 ani de liceu şi 4 ani de Colegiu/Facultate) cu referinţe faţă de sistemul american. Gimukyoiku (educaţia de bază) durează 9 ani, 6 ani de shougakkou (şcoală primară) şi 3 ani de chuugakkou (juniorat).
Japonia are una dintre cele mai bine-educate populaţii ale lumii, cu o rată de înscriere de 100% la şcoală în “educaţia de bază” şi zero analfabetism. Deşi nu de bază, rata de înscriere la liceu (koukou) e de peste 96% pe plan naţional şi aproape 100% pe plan urban. Procentul abandonurilor şcolare din liceu este aproximativ 2% şi este în creştere. Cam 46% din absolvenţii de liceu se duc la o universitate sau pre-colegiu.
Ministerul Educaţiei supervizează înde-aproape curriculum-ul şi manualele, şi materiile conţin cam acelaşi plan de lecţii în toată ţara. Drept rezultat, un standard ridicat al educaţiei devine posibil.

Viaţa de elev

Majoritatea şcolilor operează pe un sistem trimestrial cu începutul anului şcolar în Aprilie. Sistemul educaţional modern a fost pus în aplicare în 1872 modelat după sistemul şcolar Francez ce începea în Aprilie. Anul fiscal în Japonia începe de asemenea în Aprilie şi se încheie în Martie anul următor, e mai convenabil din mai multe cauze. Aprilie este vârful primăverii când cireşii (cea mai iubită plantă a Japonezilor!) înmuguresc, înfloresc, şi este cel mai potrivit moment pentru un nou început în Japonia. Această diferenţă între sistemele anuale şcolare este cauza unor inconvenienţe pentru elevii ce doresc să studieze peste hotare în S.U. O jumătate de an este irosită pentru înscriere şi alt an este irosit la întoarcerea într-o universitate Japoneză datorită necesităţii repetării unui an.
Exceptând primele clase ale şcolii primare, este comună o medie de 6 ore de curs pe zi de luni până vineri, una din cele mai lungi zile de şcoală din lume. Chiar şi după încheierea orelor copiii au exerciţii şi alte teme care să îi ţină ocupaţi. Vacanţele au 6 săptămâni vara şi cam 2 săptămâni pentru fiecare vacanţă de iarnă şi primăvară. Deseori există teme pe durata acestor vacanţe.
Fiecare clasă are propria sală de clasă fixă unde elevii fac toate orele, execptând orele de practică şi orele de laborator. În timpul educaţiei de bază, în cele mai multe cazuri, un professor predă toate materiile la clasă (asemenea unui învăţător). Datorită creşterii rapide a populaţiei de după cel de-al II-lea Război Mondial, numprul elevilor într-o clasă obişnuită de şcoală primară şi juniorat depăşea la un moment dat 50, dar acum este menţinut sub 40. La şcolile primare şi junioratele publice, prănzul (kyuushoku) este oferit de un meniu standard, şi este consumat în aceeaşi clasă. Aproape toate junioratele le cer elevilor să poarte uniformă (seifuku).
O mare diferenţă între sistemul educaţional Japonez şi cel American este că cel American respectă individualitatea pe când cel Japonez controlează responsabilităţile individului observând regulile grupului. Aşa se explică mentalitatea comportamentală de grup a Japonezilor.

Exerciţiu de traducere

• Datorită creşterii rapide a populaţiei după al II-lea Război Mondial, numărul de elevi într-o clasă obişnuită de şcoală primară şi juniorat depăşea odată 50.
• Dainiji sekai taisen no ato no kyuugekina jinkou zouka no tame, tenkeitekina shou-chuu gakkou no seitosu wa katsute go-juu nin o koemashita.
• 第二次世界大戦のあとの急激な人口増加のため、典型的な小中学校の生徒数はかつて５０人を超えました。

Gramatică

„~no tame” înseamnă „pentru că ~”.

• Nu m-am dus la servici pentru că eram răcit.
• Kaze no tame, shigoto ni ikimasen deshita.
• 風邪のため、仕事に行きませんでした。

Vocabular

dainiji sekai taisen	al II-lea Război Mondial
ato	după
kyuugekina	rapid
jinkou zouka	creştere a populaţiei
tenkeitekina	obişnuită
shou-chuu gakkou	şcolile primare şi junioratele
seitosu	numărul elevilor
katsute	odată
go-juu	50
koeru	a depăşi

(link articol original în limba engleză redactat de Namiko Abe în limba engleză pentru about.com)